Spune-i viață, soartă, destin, sau cum vrei,
Pahar de vin plin cu miere sau cu venin,
Ramură verde sau veștedă de măslin,
Durere, chin, sau cântec sublim.
Spune-i blestem sau binecuvântare,
Lumină pe orice cărare,
Sau cer fără stele, fără lună, fără soare,
Umbră odihnitoare sau palidă ninsoare;
Spune-i semn mare de întrebare,
Burete ce nu poate șterge
Fiecare lacrimă de sare,
Groapă cu nisip sau prăpastie adâncă.
Spune-i stâncă de granit,
Răsărit sau asfințit, zbor nesfârșit
Sau staționare într-un careu neobișnuit,
Cerc polar, ar de pământ pietrificat
Nesemănat nicicând cu grâu;
Spune-i iubire... sau râu de suspine
Când noaptea vine și ești singur,
Nesigur de ziua de mâine,
Spune-i apă vie sau pâine uscată;
Spune-i sală de așteptare inventată
Într-o gară mult prea aglomerată
Unde nu sosește niciun tren,
Spune-i prezent tern într-un timp peren.
Autor - Crisastemis
Din Volumul - Vise trădate
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu