Parfum de fericire

Ce Lună frumoasă
Văd de pe casă
Când noaptea se lasă!
Îmi pun rochia de mireasă
Și dansez printre stele,
Ca-n visele mele de demult.

Ce minunat e cerul albastru
Când calul fără căpăstru
Înhămat la Carul Mare
Trece printre virgulele
Și semnele de mirare
Din poezioara mea!

Ce ușoară mi se pare viața
Când văd lumina zilei dimineața,
Mă bucur că nu mă doare inima,
Că nu există răutate în ea!

Câte cântece divine
Se aud din depărtare
Când soarele dintre nori răsare
Și Universul prinde culoare!

Ce inimă mare are Dumnezeu
Care are grijă de sufletul meu bun!
Ce parfum superb are Fericirea!
Ce dulce e vinul pocăinței
Care aduce Mântuirea!

Autor - Crisastemis
Din Volumul - Vise trădate